Sara pe deal

Cel mai mare poet romantic român si ultimul poet romantic european,Mihai Eminescu,a trăit între anii 1850 si 1889.
Născut la Botoşani într-un colţ al ţării,Eminescu şi-a petrecut copilăria la Ipoteşti.Având o familie destul de bogată,Eminescu îşi începe şcoala acasa cu dascăl particular.Gimnaziul l-a facut într-un regim cazon,dar Eminescu nu s-a adaptat şi astfel el colindă ţara împreună cu trupe de actori ambulanţi,adunandu-şi in caietele sale folclor,dezvelind istoria poprului nostru şi admirând frumuseţile tării.
In 1864,la moartea profesorului sau Aron Pumnul scrie prima sa poezie.Eminescu scrie poziile "De-aş avea","Din străinatate","La Bucovina","O călatorie in zori" pe care in 1866 le trimite revistei "Familia" spre a-i fi publicate.Iosif Vulcan,conducătorul revistei,este incântat de talentul poetului şi ii schimbă numele din Eminovici in Eminescu.
Intre anii 1870 si 1874,poetul pleaca la Viena apoi la Berlin pentru studiu univesitar.In acesti 4 ani el trimite multe poezii in tară.
Din 1874 pană in 1883 are diferite funcţii prin tară.In 1883 se imbolnaveşte si moare in 1889.
Eminescu a compus foarte multe poezii,dar a scris si proză:nuvele,un basm cult,poeme si un roman neterminat.Poeziile lui Eminescu se împart in patru categorii:poezii de dragoste si a naturii,poezii de mediataţie istorică si sociala,poezii de inspiraţie folclorică si poezii de mediataţie filozofică.
Poezia "Sara pe deal" face parte din categoria poeziilor dragostei si a naturii.Poezia este o idilă.
In această poezie,poetul işi emite sentimentul de dragoste.Eminescu visează,prin vis el isi potoleşte acest sentiment întâlnindu-se cu iubita lui.
In prima strofă a poziei este descrisă natura si locul unde cei doi indragostiţi se vor întâlni.Sentimentul dominant este melancolia.Iubitul işi imaginează iubita care-l aşteaptă sub un salcâm.Turmele care urcă pe deal si stelele prevestesc sosirea nopţii.
In a doua strofă,poetul o "vede" pe iubita nerăbdatoare.Aici,se impletesc planul cosmic cu cel terestru.
In a treia si a patra stofă se evocă sentimentul iubirii al indrăgostitului.Sentimentul este proiectat în întreg universul.In a patra strofă este din nou prevestită sosirea serii.Iubitul este din ce in ce mai emoţionat,mai nerăbdător.
In strofa a cincea,iubitul se apropie de iubita,intrand într-o lume care incepe cu ei doi.Iubitul işi imaginează că impreună cu iubita lui va petrece toata noaptea,iar in ultima strofă iubiţii vor adormi surâzând unul langă altul "sub inaltul,vechiul salcâm".
Poetul intelege că pentru o astfel de iubire merită sa-ţi sacrifici viata.